O sărutare înlăcrimată

E ca o lacrimă rătăcită

Ce se prelinge pe ascuns

Din ochii umezi, încă nepătrunși

De vremelnicie, ai unei zburătoare;

Și în căderea ei tremurândă

Atinse în treacăt ale sale buze,

Înainte să se oprească

pe buzele unui muribund;

Gândindu-se să-i stingă arșița,

Unui suflet însetat fiind de veșnicie,

Ce visează în tăcere la un ocean de stele

Să-i lumineze tristețea

Sau să-i aline dorul de reîntoarcere în eternitate…