Chemare de nestemată șlefuită
Prinsă-n mreje de năpârcă siluită
Într-un colț de fragedă nechibzuință
Nutrind o patimă de fiară înlănțuită.
Murind în straie de mireasă călătoare
Ce-a străbătut tărâmuri cu nisipuri mișcătoare
Răpusă-n gând sau doar răpită din seraiuri
De-un prinț fugar, cu ochii sângerând printre coclauri;
O palidă perdea de rouă fumegândă
Se lasă peste-a Timpului dorință muribundă,
De-un răgaz de liniște searbădă, dar vie
Cerșit cu lacrimi mirosind a melancolie.
Memento mori 